Arvì

Drento e vene frenexïa
arvì u mette fïna a mì:
l'è in rinasce de poexïa
che me fà ballô sciù in fï.

E stì êuggi in po' zà stanchi
i se drêuve a cuiusò:
margheitin i sentäe fan gianchi,
frescu giancu de bûghò.

E-a l'è a cexa tutta scciûma
sutta a-u çê de turchinettu;
ogni erbetta a po' i-na ciûma
survia l'unda du rianettu.

Anche u chêu tuttu se drêuve
a sciurbï stò paradïsu
pin de cöse tutte nêuve
che sciù a stradda fan surrisu.

Bell'arvì, mese de poexïa
ti fâe nêuvo prïmo mì,
dandu sangue e vigoria:
ti riassendi, o verde arvì,
stà lanterna che-a sun mì.

Immagini con frasi

    Info

    Riferimento:
    Traduzione dal dialetto di Loano (Sv)

    Dentro le vene frenesia (=frenexïa) mette aprile anche a me: - è un rinascere della poesia - che mi fa ballare su di un filo (=fì). -
    e questi occhi già un poco stanchi - si aprono (=drêuve) per curiosare (cuiusô) : margheritine fanno bianchi i sentieri (=sentâe) - fresco bianco di bucato (= bughò).
    Il ciliegio (=cexa) è tutto schiuma (=scciûma) di fiori - sotto un cielo intensamente celeste: - ogni erba sembra una piuma (ciûna) sopra l'onda del torrente.
    Anche il cuore si apre - a sorbire (=sciorbî) in questo paesaggio paradisiaco - pieno di cose tutte nuove - che sorridono dalla strada... -
    Bell'aprile, mese di poesia - fai (=fâe) nuovo (=nêuvo) anche me - dandomi sangue e vigoria: tu riaccendi (=riassendi), o verde aprile (=avrì), - questa lanterna che son io...

    Commenti

    Invia il tuo commento
    Vota la frase:0.00 in 0 voti

    Disclaimer [leggi/nascondi]

    Guida alla scrittura dei commenti